ucshiva`s blog

Şi, probabil, deja v-aţi plictisit toţi de ea. De chestia hidoasă, ce are ca slujbaşi persoane nu neaparat hidoase din start, ci transformate astfel doar după ce-şi predau materia, care nu este neaparat hidoasă din start, ci transformată astfel doar după ce se urmează negreşit firul programei. Care programă chiar este hidoasă.

Şi măcar de-ar fi doar atat, dar ei nu … Mi-au cam retezat şi una dintre foarte puţinele metode prin care mă mai puteam apăra. (Întrucât la mine-n cap eu-eroul iar şcoala-duşmanul, cuvântul “apăra” nu este deloc exagerat întrebuinţat. Şi nici când spun “evadat“, în loc de “plecat” sunt convins că nu-i greşit). Să revenim. Cu motivul. Treiji de mii pe absenţă. Decizie crâncenă, decizie crudă, decizie demonică, decizie luată la nivel de clasă, în cadrul şedinţei cu părinţii, unde pentru “da” s-au observat fix 26 de mâini zgubilitice fluturând la înălţime, iar pentru “nu“, atâtea mâini încat le poţi număra pe degetele unei mâini drepte a unui barbat ciung de 3 degete la braţul drept. Mama şi mama colegului de bancă, cine altcineva să nu fie de acord ?

Deja văd cum de Crăciun, cadoul din partea clasei va fi cumpărat pe banii mei, cum din banii mei se va cumpăra mobilier pentru clasă, cum din banii mei se va pune aer condiţionat, cum din banii mei se vor schimba jaluzelele alea jegoase, pline de muci, cum din banii mei se va amenaja o fântână arteziană în curtea şcolii şi cum … STOP ! Înfiorător, nu ? Aşa mi-am imaginat şi eu la început, până când mi-a picat cea mai mare fisă văzută vreodată. Roşie, cu coarne de drac şi care mi-a vorbit pe un ton calm şi plăcut: hei, o scutire pe o perioadă mulţumitoare, a ajuns la doar 5 lei. Deci p-asta am rezolvat-o.

Şi de parcă nu mi-ar fi dat destulă bătaie de cap ăştia cu şcoală-absenţe-plata lor, astăzi, în timp ce-mi ascultam mp3-urile, precum un inofensif internaut, mă trezesc cu una sub centură. Lovitură, lovitură, de unde Eve ?! Cum spuneam, o lovitură sub centură, de la Winamp. Winamp fulgerelul, îl ştiţi. Sigur pe el şi cu mult tupeu, îmi deschide un dreptunghi şi cică:

Mă, ai dracului hoţi ! Din toată lumea, în general, şi din toată România, în special, mă găsiră pe mine bun de plată. Şi ia de ghiceşte acum pe ce melodie m-au prins ! Pe draga de  ”Something in the air” a lui Bowie, că dacă se luau de mine când eram pe “trilogia căcatului” a unchiului Mărgineanu, era simplu: o ştergeam şi la revedere. Dar aşa, nu m-a lăsat inima şi-ţi dau două încercări să nimereşti numele torrentului de pe care am luat-o din nou şi am înlocuit-o cu cealaltă. Deja sunt la a doua chestie rezolvată. :>

Am o leapşa puturoasă de la Floyd. Floyd elefantul. Cică sunt dator să spun care este cea mai a dracului frică a mea. M-am gândit, m-am răzgândit, m-am apucat să scriu, am şters, m-am gândit iar şi am ajuns la concluzia că cea mai mare frică a mea în momentul de faţă şi pe termen scurt este să nu se fi mutat aia cu scutirile, de care vă vorbeam mai sus. Sau să fi ridicat preţul. Dar nu, cea mai mare frică rămâne cu mutatul, nu cu preţul. Mamă, mamă, cum era ?! Mobilier ? Jaluzele ? Aer condiţionat ? Fântână ?! Aaaaaargh !!! Tocmai am rezolvat-o pe a treia.

(apropo, azvârl leapşa mai departe la Mihaela şi Dheo, ca să nu zice lumea că nu este eu sociabilă)

Ultima n-o mai rezolv eu. De aci şi exceptia de 25%. P-asta o rezolvă Primăria (cu P mare, bineînteles), deci acum e momentul să lăsaţi totul şi să vă concentraţi atenţia aici. Şi să vă ţineţi bine, desigur.

Locuiesc în Găeşti. Oraş natal, de altfel. Mic, mic, mic, mic de tot şi plictisitor de tot. Aici nu se întâmplă foarte multe ieşite din comun, mă dar când se întâmplă, te trăzneşte, nu alta. Astfel că, în urmă cu 2-3-4 săptămâni au început să moară câinii. A ajuns ProTV-ul, chestii, nebunii, mă rog, nu asta contează. Uitaţi-va la iutubu de mai jos şi fiţi atenţi la ce zice miliţianul ăla (la minutul 1:17), când îl întreabă reporterul ce l-a pus Primăria să facă. Mare atenţie că vorbeşte codat. Tocmai de asta am să vă scriu eu în ambele variante:

1) Materialul brut :
-Aţi venit să paziţi aici ?
- Dia.
- Ce ordine vi s-au dat, ce vi s-a spus să faceţi ?
- Shă păzezc aţel câlnat zi în cazul în cale nu mai mălâncă alte animale, sa nu atingă oamelii.

2) Translatarea:
- Aţi venit să păziţi aici ?
- Da.
- Ce ordine vi s-au dat, ce vi s-a spus să faceţi ?
- Să păzesc acel cârnat şi în cazul în care nu mai mănâncă alte animale, să nu atingă oamenii.

Şi acum, analizând a doua parte, 2, 3, şi ! Ce-a facut, ma ? =))))))
L-a trimis pe speriatul ăla ca să ce ?! Să păzească bine cârnatul ? Şi în caz ca nu mai mănâncă alte animale de frica lui, să aibă grijă de copiii care merg cu botul pe jos, deplasându-se cu ajutorul limbii, să nu se atingă de el ?! Cică da. Forzza Găeşti !